Volumul al treilea cuprinde subiecte care il pot ajuta pe omul chinuit de pacat sa dobandeasca nelinistea cea buna si sa se nevoiasca duhovniceste pentru a se elibera de legaturile pacatului. Traind pocainta crestinul se va putea dezbraca de omul sau cel vechi care, precum spune undeva Staretul, este "un chirias rau inlauntrul nostru si, ca sa plece, trebuie sa-i daramam casa si sa incepem sa zidim cladirea cea noua, adica pe omul cel nou".
După Sfinţii Părinţi începutul păcatului este gândul cel rău. De aceea, in prima parte a acestui volum au fost cuprinse cu precadere unele cuvinte din cele pe care ni le-a spus Staretul referitoare la ganduri.
Partea a doua se refera la marea binecuvantare pe care o primeste omul de la Dumnezeu atunci cand este nedreptatit si infrunta duhovniceste nedreptatea.
Acest adevăr îl ignoră, din păcate, chiar şi unii oameni duhovniceşti, care se îndreptăţesc pe ei înşişi şi de aceea ajung "să facă propria lor evanghelie". Dar în felul acesta ei nu fac altceva decât să se izoleze de Dumnezeu, pentru că dreptatea omenească nu are nici o legătură cu viaţa duhovnicească. Iar dacă voim cu adevărat să ne înrudim cu Hristos, trebuie negreşit să dobândim dreptatea dumnezeiască, singura care "are în ea mărime de suflet, nobleţe şi jertfă'.
Partea a treia face referire la pacat, care transforma in iad viata pamanteasca; viata care poate deveni, insa, Rai prin nevointa duhovniceasca.
In partea a patra se arata felul in care puterile intunericului, care actioneaza prin uneltele lor, vrajitorii, inselatii etc., desi sunt cu adevarat foarte slabe, pot deveni tari atunci cand omul le da drepturi asupra sa printr-un oarecare pacat greu, prin care si primeste influenta diavoleasca.
In sfarsit, in partea a cincea se accentueaza ca Taina Marturisirii este absolut necesara pentru iertarea pacatelor si ca tot crestinul care voieste sa umble cu siguranta in viata duhovniceasca trebuie sa aiba un povatuitor duhovnicesc.